1 |i-am v[zut un alt ]nger puternic, pogor_ndu-se din cer, ]nv[luit ]ntr’un nor; \i pe capul s[u, curcubeul; \i fa@a lui, ca soarele; \i picioarele lui, ca ni\te stâlpi de foc. 2 |i’n m_n[ avea o carte mic[, deschis[. |i \i-a pus piciorul cel drept pe mare, iar pe cel stâng pe p[mânt, 3 \i a strigat cu glas mare, a\a cum r[cne\te un leu. Iar când a strigat, cele \apte tunete \i-au slobozit glasurile. 4 |i când cele \apte tunete au vorbitb, eu eram s[ scriu, \i-am auzit o voce care zicea din cer: „Pecetluie\te cele ce-au vorbit cele \apte tunete \i nu le scrie!”
5 Iar ]ngerul pe care l-am v[zut st_nd pe mare \i pe p[mânt \i-a ridicat m_na dreapt[ c[tre cer 6 \i s’a jurat pe Cel ce este viu ]n vecii vecilor, pe Cel ce a f[cut cerul \i cele ce sunt ]n cer, \i p[mântul \i cele ce sunt pe p[mânt, \i marea, \i cele ce sunt ]n mare, c[ timp nu va mai fic, 7 ci’n zilele când cel de al \aptelea ]nger va gr[i — când va fi s[ trâmbi@eze —, atunci taina lui Dumnezeu, a\a cum le-a binevestit El robilor S[i profe@ii, este ]ncheiat[d.
8 Iar glasul din cer pe care-l auzisem a vorbit din nou cu mine \i a zis: „Mergi de ia cartea cea deschis[’n mâna ]ngerului care st[ pe mare \i pe p[mânt!” 9 |i m’am dus la ]nger \i i-am zis s[-mi dea c[rticica. |i mi-a r[spuns: „Ia-o \i m[n_nc-oe; \i pântecele @i-l va am[r], dar ]n gura ta va fi dulce ca mierea”. 10 |i-am luat din mâna ]ngerului c[rticica \i am mâncat-o; \i’n gura mea era dulce ca mierea, dar dup[ ce am mâncat-o mi s’a am[r_t pântecelef. 11 |i mi s’a spusg: „Tu trebuie ca din nou s[ profe@e\tih la o mul@ime de popoare \i de neamuri \i de limbi \i de’mp[ra@i”.
